Povestea noastra

Totul a inceput intr-o frumoasa si insorita zi de toamna, cand toti(chiar daca nu recunoastem)chiar  daca nu se vedeau semnele tristetii pe fetele noastre sigur in suflet erau, deoarece ne desparteam de fosta clasa si incepeam o noua etapa a vietii noastre. O etapa mai grea, cu mai multe responsabilitati. Inca de la inceput cand am ajuns in curtea liceului si uitandu-ma in jur am constatat ca nu vad nici o fata cunoscuta, imi venea sa-mi iau talpasita si sa fug acasa sa plang. Mi-am spus ca trebuie sa fiu tare, ca va fi bine, ca altii au putut, eu de ce sa nu pot ? Am facut cunostinta cu toti, am mers in clasa….am cunoscut-o pe doamna diriginta..ne-am luat manualele si am plecat acasa. A urmat….defapt au urmat 4 ani de liceu absolut fantastici…mirifici,superbi. Daca la inceput am plans ca nu vroiam sa fiu in acea clasa, vroiam sa ma intorc in generala, acu plang pentru ca nu vreau sa plec, nu vreau sa ne despartim,e ca si cum as rupe o parte din mine….o sa-mi lipsiti, TOTI!  Cu bune si cu rele ati facut parte din viata mea si vreau sa faceti in continuare. Si o sa faceti..dar….nu va mai fi la fel. Nu vom mai fi toata ziua impreuna,nu vom mai manca 2-3 pe un sandwich, nu vom mai merge la tigara cu gramada in spate, nu vom mai dormi la ora de istorie, nu ne vom mai enerva la orele de romana, nu vom mai fugi impreuna de la ore, nu ne vom mai strange in brate in fiecare pauza, NU VOM MAI AVEA NICI UN SCOP COMUN! Asa ca fratii mei…hai sa profitam de ultimele luni de scoala!  Inainte nu constatam anumite lucruri, dar acum cand vad cat de putin mai avem, incep sa fiu melancolica si sa ma gandesc ca-mi pare rau de unele lucruri, ca as fi procedat altfel in unele situatii, ca v-as fi aratat mai mult cat tin la voi.

Peste o saptamana intram in cursa contra cronometru….

Sa aveti o vacanta cat mai frumoasa si sa ne revedem cu bine!

 

Va iubesc  mult!                                                                     Cu drag, Paula Nechita